Un colțișor de lume în care expresia a umbla cu capul în nori devine a păstra un contact viu cu realitatea. Munții Șureanu tăinuiesc vetrele dacilor și minuntate sate de munte. Treci Poarta Dacică și pornești spre Platoul Luncanilor , recomandat de gazdele noastre de la Pensiunea Moara lu' Antone . Odată drum forestier greu accesibil, acum acesta este asfaltat. Ajungi la capătul lui ca la capătul lumii și mai ai de urcat un pic pentru ca universul să ți se aștearnă la picioare. Poteca pare a fi agățată în nori și inevitabil gândul că cerul e destinația îți conferă bucurie . Ajuns sus, cerul se deschide ca o rugăciune iar munții, văile, cetățile dacice se desfășoară supuse la picioarele tale... În această lume timpul devine sacru, își pierde reversibilitatea, curgerea firească, dăinuie aici în apropierea cerului, suspendat în căpițe de fân, în crengile copacilor, în gardurile din lemn, în casele răsfirate ale oamenilor, în florile ce se înalță delicat, în lumina ce revăr
Comentarii
Trimiteți un comentariu