"La noi pietrele vorbesc și pădurile șoptesc
La noi stâncile gândesc iar izvoarele doinesc.
Florile sunt cântătoare și cu vorbe chemătoare."
(Ion Duicu- Legenda Branului: Din vorbele lui Șirnea-Bran-Rogozeanu)
La noi stâncile gândesc iar izvoarele doinesc.
Florile sunt cântătoare și cu vorbe chemătoare."
(Ion Duicu- Legenda Branului: Din vorbele lui Șirnea-Bran-Rogozeanu)
Uneori sensurile cuvintelor se reinventează și în călătoriile tale descoperi spații fermecătoare în care sufletul se simte acasă. Șirnea este o localitate desprinsă parcă din operele lui J.R.R. Tolkien, având peisaje superbe, tradiții străvechi, un muzeu etnografic și o istorie care trebuie spusă.
Poziționare
L-am descoperit întâmplător, într-un weekend petrecut în Zărnești, județul Brașov. Vizitasem Branul și îmi rămăsese în minte imaginea unui spațiu pierdut, aflat sub semnul kitsch-ului. Îmi doream fărâma de poezie care să nu-mi lase scrijelit în suflet tabloul unui turism apocaliptic și am plecat spre Moieciu de Jos, Drumul Carului și Șirnea, pe Culoarul Rucăr-Bran. Situat între Bucegi și Piatra Craiului la o altitudine de 1244 de metri, acest colț de rai este atestat documentar din anul 1729.
După cei 5 de kilometri de drum asfaltat ajungi în inima satului, lângă biserică. Din acest cuib poți porni la pas pe drumuri ce urcă domol colinele sau coboară agale în văi, căci casele sunt răsfirate așa cum îi stă bine unei comunități rurale dintr-o zonă montană.
Garduri din lemn, pajiști verzi, căsuțe, pensiuni cochete, fânețe... liniște... doar clopotul bisericii, frate geamăn al tăcerii absolute - spun specialiștii în liniște și experții în vibrare, vestește prin reverberațiile lui răscolitoare întâlnirea magică cu Sfânta Duminică. Satul ți se arată învăluit într-un "hobot alb" și nu "gârbovit de bătrânețe"... o înfiorare te cuprinde atunci și rămâi uimit de mirare și sedus de lumina ce învăluie totul.
Frânturi de istorie
În 1968 Șirnea primea toate aprobările necesare pentru a deveni sat turistic, primul cu această titulatură din România. Nicolae Frunteș, un fiu destoinic al satului, a inițiat acest proiect de promovare turistică. Întreaga comunitate și-a deschis porțile caselor și ale sufletului pentru a împărtăși turiștilor bucate tradiționale, obiceiuri străvechi, un mod de viață tihnit guvernat de ritmul naturii. Au creat un Muzeu Etnografic "Nicolae Frunteș", o istorie în miniatură a comunității rurale.
Sărbători tradiționale
- Iarna la Șirnea 25-31 ianuarie
- Ziua Olimpică 23 iunie (În 2011, Comitetul Olimpic Internațional a oferit României un trofeu pentru manifestările de peste 30 de ani organizate la Șirnea)
- Sânzienele 23-24 iunie
- Măsura laptelui și întâlnirea fiilor satului 25 iunie-5 iulie
- Focul lui Sumedru 25 octombrie
Pensiunea Soarelui - cocoțată pe deal, cu balcoane ce oferă priveliști spectaculoase asupra munților, dealurilor, văilor.
Pensiunea Valea cu Struți - spațiu de joacă pentru copii, teren de tenis, lac de pescuit.
Casa Konigstein - o locație superbă pentru cei care vor să închirieze pentru grupuri de 10 persoane.
Activități
Dacă nu ai ajuns într-o perioadă în care satul este îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a-ți oferi momente autentice, nu trebuie să abandonezi ideea de a-l vizita.
1. Un aparat foto îți este suficient pentru a imortaliza crâmpeie de rai. (Localitatea e căutată de fotografi atât pentru deschiderea sa spre creasta Piatra Craiului sau spre masivul Bucegi, cât și pentru detaliile specifice zonei.)
2. Lasă-te vrăjit de coline, văi, munți, fluturi, fânețe, nori... merită și sufletul nostru puțină poezie și liniște... Meditează, citește o carte, agață-ți privirea de un nor, de creasta muntelui și visează...
3. Hoinăreală prin Șirnea - Traseul 1 a fost realizat de Centru de Ecologie Montană (CEM) în cadrul proiectului "Conservarea peisajului agro-pastoral și a biodiversității în zona Fundata-Moieciu de Sus".
"Omulețul albastru" te însoțește pe acest traseu ce pornește din inima satului, trece pe lângă Muzeul Etnografic, urcă domol pe un drum forestier, străbate formațiuni calcaroase pentru a reveni în lumea lui Radu G. Țeposu, critic literar originar din Șirnea.
Sentimentul zădărniciei nu m-a încercat niciodată, dintr-un motiv mult prea uman: cînd ţi-ai făcut o casă în locul în care te-ai născut, unde îţi îngădui să te cufunzi cu dulci reverii rousseauiste, cînd ai destul histrionism, încît să-ţi regizezi pînă şi singurătatea, viaţa nu ţi se mai pare zadarnică. (R.G.Țeposu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu