Treceți la conținutul principal

Șirnea

"La noi pietrele vorbesc și pădurile șoptesc
La noi stâncile gândesc iar izvoarele doinesc.
Florile sunt cântătoare și cu vorbe chemătoare."
(Ion Duicu- Legenda Branului: Din vorbele lui Șirnea-Bran-Rogozeanu)
Uneori sensurile cuvintelor se reinventează și în călătoriile tale descoperi spații fermecătoare în care sufletul se simte acasăȘirnea este o localitate desprinsă parcă din operele lui J.R.R. Tolkien, având peisaje superbe, tradiții străvechi, un muzeu etnografic și o istorie care trebuie spusă.
Poziționare 
L-am descoperit întâmplător, într-un weekend petrecut în Zărnești, județul Brașov. Vizitasem Branul și îmi rămăsese în minte imaginea unui spațiu pierdut, aflat sub semnul kitsch-ului. Îmi doream fărâma de poezie care să nu-mi lase scrijelit în suflet tabloul unui turism apocaliptic și am plecat spre Moieciu de Jos, Drumul Carului și Șirnea, pe Culoarul Rucăr-Bran. Situat între Bucegi și Piatra Craiului la o altitudine de 1244 de metri, acest colț de rai este atestat documentar din anul 1729.
După cei 5 de kilometri de drum asfaltat ajungi în inima satului, lângă biserică. Din acest cuib poți porni la pas pe drumuri ce urcă domol colinele sau coboară agale în văi, căci casele sunt răsfirate așa cum îi stă bine unei comunități rurale dintr-o zonă montană.
Garduri din lemn, pajiști verzi, căsuțe, pensiuni cochete, fânețe...  liniște... doar clopotul bisericii, frate geamăn al tăcerii absolute - spun specialiștii în liniște și experții în vibrare, vestește prin reverberațiile lui răscolitoare întâlnirea magică cu Sfânta Duminică. Satul ți se arată învăluit într-un "hobot alb" și nu "gârbovit de bătrânețe"... o înfiorare te cuprinde atunci și rămâi uimit de mirare  și sedus de lumina ce învăluie totul.
Frânturi de istorie
În 1968 Șirnea primea toate aprobările necesare pentru a deveni sat turistic, primul cu această titulatură din România. Nicolae Frunteș, un fiu destoinic al satului, a inițiat acest proiect de promovare turistică. Întreaga comunitate și-a deschis porțile caselor și ale sufletului pentru a împărtăși turiștilor bucate tradiționale, obiceiuri străvechi, un mod de viață tihnit guvernat de ritmul naturii. Au creat un Muzeu Etnografic "Nicolae Frunteș", o istorie în miniatură a comunității rurale.
Sărbători tradiționale
  • Iarna la Șirnea  25-31 ianuarie
  • Ziua Olimpică 23 iunie (În 2011, Comitetul Olimpic Internațional a oferit României un trofeu pentru manifestările de peste 30 de ani organizate la Șirnea)
  • Sânzienele 23-24 iunie
  • Măsura laptelui și întâlnirea fiilor satului 25 iunie-5 iulie
  • Focul lui Sumedru 25 octombrie
Locuri de înnoptat
Pensiunea Soarelui - cocoțată pe deal, cu balcoane ce oferă priveliști spectaculoase asupra munților, dealurilor, văilor.
Pensiunea Valea cu Struți - spațiu de joacă pentru copii, teren de tenis, lac de pescuit.
Casa Konigstein - o locație superbă pentru cei care vor să închirieze pentru grupuri de 10 persoane.
Activități
Dacă nu ai ajuns într-o perioadă în care satul este îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a-ți oferi momente autentice, nu trebuie să abandonezi ideea de a-l vizita. 
1. Un aparat foto îți este suficient pentru a imortaliza crâmpeie de rai. (Localitatea e căutată de fotografi atât pentru deschiderea sa spre creasta Piatra Craiului sau spre masivul Bucegi, cât și pentru detaliile specifice zonei.)
2. Lasă-te vrăjit de coline, văi, munți, fluturi, fânețe, nori... merită și sufletul nostru puțină poezie și liniște... Meditează, citește o carte, agață-ți privirea de un nor, de creasta muntelui și visează...
3. Hoinăreală prin Șirnea - Traseul 1 a fost realizat de Centru de Ecologie Montană (CEM) în  cadrul proiectului "Conservarea peisajului agro-pastoral și a biodiversității în zona Fundata-Moieciu de Sus".
"Omulețul albastru" te însoțește pe acest traseu ce pornește din inima satului, trece pe lângă Muzeul Etnografic, urcă domol pe un drum forestier, străbate formațiuni calcaroase pentru a reveni în lumea lui Radu G. Țeposu, critic literar originar din Șirnea.
Sentimentul zădărniciei nu m-a încercat niciodată, dintr-un motiv mult prea uman: cînd ţi-ai făcut o casă în locul în care te-ai născut, unde îţi îngădui să te cufunzi cu dulci reverii rousseauiste, cînd ai destul histrionism, încît să-ţi regizezi pînă şi singurătatea, viaţa nu ţi se mai pare zadarnică.  (R.G.Țeposu)

Comentarii

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare de pe acest blog

Târșa, Prihodiște (Platoul Luncanilor) și Sarmizegetusa Regia

Un colțișor de lume în care expresia a umbla cu capul în nori devine a păstra un contact viu cu realitatea. Munții Șureanu tăinuiesc vetrele dacilor și minuntate sate de munte. Treci Poarta Dacică și pornești spre Platoul Luncanilor , recomandat de gazdele noastre de la Pensiunea  Moara lu' Antone . Odată drum forestier greu accesibil, acum acesta este asfaltat. Ajungi la capătul lui ca la capătul lumii și mai ai de urcat un pic pentru ca universul să ți se aștearnă la picioare. Poteca pare a fi agățată în nori și inevitabil gândul că cerul e destinația îți conferă bucurie . Ajuns sus, cerul se deschide ca o rugăciune iar munții, văile, cetățile dacice se desfășoară supuse la picioarele tale... În această lume timpul devine sacru, își pierde reversibilitatea, curgerea firească, dăinuie aici în apropierea cerului, suspendat în căpițe de fân, în crengile copacilor, în gardurile din lemn, în casele răsfirate ale oamenilor, în florile ce se înalță delicat, în lumina ce revăr

Săpânța - cruce-n cer, cruce-n pământ...

"Cuvântul  bunici a avut întotdeauna o aură magică pentru mine; era asociat cu o imagine idilic patriarhală, o pereche de bătrânei blajini, senini, pufoși ca pâinea caldă, într-o casă bătrânească de la țară - neapărat de la țară - unde îți petreci vacanțele. Din recuzita imaginii făcea parte, în mod obligatoriu, o livadă mare, cu meri și cireși ninși de flori primăvara, cu nuci stufoși și umbroși vara, și tufișuri tainice, cu ascunzișuri misterioase. În casă, arome ionelteodoreaniene de cozonaci, gutui și mere coapte." (Antoaneta Ralian - Bunici de turtă dulce din volumul Cartea cu bunici ) a doua zi prin Maramureș M-am trezit cu "gustul copilăriei"... recompus din frânturi de imagini, de sunete, de stări, de miresme... Aveam micuța casă bătrânească din bârne, pajiștea, arborii, laptele de capră încă cald... și am trimis spre cer o rugăciune mută către cea care mi-a ocrotit copilăria - bunica mea. Supereroul meu a fost această ființă fragi

Moara lu' Antone și Biserica de piatră din Densuș

Hunedoara stă sub semnul veșniciei...  ➥ o destinație sacral-religioasă... Sarmizegetusa Regia ➥ sălașul dacilor și ultimele sate de munte... Platoul Luncanilor ➥ cea mai veche biserică de rit bizantin... Biserica Sfântul Nicolae din Densuș ➥ a patra generație de morari într-un spațiu ce a devenit pensiune... Moara lu' Antone ... într-un mai al cireșelor, al macilor, al ferigilor, al florilor de soc și salcâm... Loc de răsfăț  Moara lu' Antone Știi locurile acelea pe care le descoperi și ai vrea să le păstrezi doar pentru tine? ... De-ți dorești cu toată ființa să rămână refugiul tău? Asta mi s-a întâmplat mie în momentul în care am descoperit acest mic colț de rai.   Moara lu' Antone  este o pensiune amenajată într-o moară veche de peste 150 de ani, singura moară funcțională de pe Valea Grădiștei .  Odinioară un spațiu extrem de important existenței umane, acum moara s-a reinventat devenind o matcă a timpului în care experiențele străvechi s