Tomis and Pontus Euxinus

Ca orice ființă solară iubesc marea...

Vara... învăluită în razele răsăritului sau ale asfințitului... marea proiectează asupra noastră stări nedefinite...

Dorul mi-a purtat pașii spre acest spațiu... am coborât din munți ca într-o incantație și...

...s-au deschis întinderile de turcoaz...

...lebede albe, captive în decorul hibernal, au animat spațiul pustiit al Cazinoului...

...filigrame argintii au împodobit țărmul...

...Castel fantomatic... cazinou de poveste... monument arhitectonic abandonat... veghează timpul mării și al țărmului... deși pare să fi pierdut lupta cu vremea și vremurile, mai rămâne o clipă pentru ca eu, tu... să-l imortalizăm...

....Apoi... un moment de respiro... o cafea la restaurantul Queen Elizabeth... cu vedere spre mare, Cazino, spre libertate, spre... noi...

(Clădirea restaurantului Queen Elizabeth a fost proiectată de arhitectul Victor Ștephănescu în 1913 pentru primarul Constanței Titus Cănănău (1910-1912).

Iarna... marea are ceva din sufletul nostru... e dor... e bucurie și tristețe... e dulce-dulce... e doar suflet...

Hey-hey... marea... se pare că m-am îndrăgostit iremediabil!!!!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Târșa, Prihodiște (Platoul Luncanilor) și Sarmizegetusa Regia

Un colțișor de lume în care expresia a umbla cu capul în nori devine a păstra un contact viu cu realitatea. Munții Șureanu tăinuiesc vetrele dacilor și minuntate sate de munte. Treci Poarta Dacică și pornești spre Platoul Luncanilor , recomandat de gazdele noastre de la Pensiunea Moara lu' Antone . Odată drum forestier greu accesibil, acum acesta este asfaltat. Ajungi la capătul lui ca la capătul lumii și mai ai de urcat un pic pentru ca universul să ți se aștearnă la picioare. Poteca pare a fi agățată în nori și inevitabil gândul că cerul e destinația îți conferă bucurie . Ajuns sus, cerul se deschide ca o rugăciune iar munții, văile, cetățile dacice se desfășoară supuse la picioarele tale... În această lume timpul devine sacru, își pierde reversibilitatea, curgerea firească, dăinuie aici în apropierea cerului, suspendat în căpițe de fân, în crengile copacilor, în gardurile din lemn, în casele răsfirate ale oamenilor, în florile ce se înalță delicat, în lumina ce revăr...

Citiți mai multe

Plovdiv - orașul căsuțelor de turtă dulce

Sunt în acest oraș case triste și case care privesc lucrurile cu umor, sunt case gălăgioase sau liniștite, sunt case fricoase, neastâmpărate sau bătrânicioase. Sunt case care au istorie , care au rezistat vremurilor... ( Casele vieților noastre ) Despre... Plovdiv (sub deviza Together ) - așezare tracică, grecească, romană și otomană - va fi în anul 2019 Capitală Culturală Europeană alături de Matera , Italia. Plovdiv este unul dintre cele mai vechi orașe locuite din Europa, dovezile unor primi locuitori datează din anul 4000 î.e.n. A fost inițial o așezare tracică - Eumolpias. De-a lungul secolelor, orașul a fost sub stăpânirea grecilor macedonieni, romanilor și otomanilor, schimbându-și denumirea de mai multe ori, de la Philippopolis și Pulpudeva - Orașul lui Filip , tatăl lui Alexandru cel Mare - la Trimonțiu - Cele trei dealuri - și Plovdiv . La sfârșitul secolului al XIX-lea, devine parte a Bulgariei (mai multe...

Citiți mai multe

Șirnea

"La noi pietrele vorbesc și pădurile șoptesc La noi stâncile gândesc iar izvoarele doinesc. Florile sunt cântătoare și cu vorbe chemătoare." (Ion Duicu- Legenda Branului: Din vorbele lui Șirnea-Bran-Rogozeanu) Uneori sensurile cuvintelor se reinventează și în călătoriile tale descoperi spații fermecătoare în care sufletul se simte acasă . Șirnea este o localitate desprinsă parcă din operele lui J.R.R. Tolkien, având peisaje superbe, tradiții străvechi, un muzeu etnografic și o istorie care trebuie spusă. Poziționare L-am descoperit întâmplător, într-un weekend petrecut în Zărnești, județul Brașov. Vizitasem Branul și îmi rămăsese în minte imaginea unui spațiu pierdut, aflat sub semnul kitsch-ului. Îmi doream fărâma de poezie care să nu-mi lase scrijelit în suflet tabloul unui turism apocaliptic și am plecat spre Moieciu de Jos, Drumul Carului și Șirnea, pe Culoarul Rucăr-Bran . Situat între Bucegi și Piatra Craiului la o altitudine de 1244 de...

Citiți mai multe

Călătorii de poveste... sau... Unde mai fugim de-acasă

Faceți căutări pe acest blog