Minivacanța de Rusalii ne-a oferit posibilitatea de a vedea Maramureșul. Ne-am hotărât în dimineața plecării, prin urmare nu am făcut nicio rezervare din timp.
❗ Dacă vreți ca cele câteva zile să fie de neuitat, ar trebui să vizitați Maramureșul în zilele de sărbătoare (mă refer la marile sărbători religioase care vi-l va dezvălui altfel) și de a vă face din timp rezervările, mai ales la Mocănița de pe Valea Vaserului.
Se pare că norocul a fost de partea noastră și toate deciziile luate au făcut ca cele trei zile să fie magice.
Am plecat din Sibiu doar cu dorința de a evada și de a ne abandona unor frânturi de țară, iar răsplata a fost înzecită.
Am plecat destul de târziu ținând cont de distanța destul de mare dintre cele două județe. Pe bucățica de autostradă Sibiu-Sebeș am hotărât să facem unele rezervări... O, da... cam târziu, căci locuri la locomotivele cu aburi nu mai erau, singurele rezervări putând fi făcute la mocănița cu locomotivă diesel... Poate altă dată! ne-am zis cu oarecare regret, dar și cu speranța că fărâma noastră de Maramureș va fi altfel. Dacă prima încercare de rezervare s-a soldat cu un eșec, cea de a doua a fost un real succes - prima pensiune văzută. Am parcurs 314 km în 5 ore, cu tot cu opriri.
✅ Primul popas l-a reprezentat orașul Baia Mare, reședința județului Maramureș. Am zăbovit vreo oră și ne-am bucurat de Centrul Istoric, Circulus Fori.
Clădirea-simbol a orașului este reprezentată de Turnul Ștefan, turn-clopotniță al fostei biserici cu hramul "Sfântul Rege Ștefan". Are o înălțime de 40 de metri și un ceas funcțional unic în România - mecanismul de funcționare al acestuia fiind cu greutăți. Trei astfel de ceasuri funcționale mai există în lume - în Budapesta, Praga și Baia Mare.
Construită în stilul barocului austriac, Catedrala romano-catolică "Sfânta Treime" se învecinează cu un carillon cu 37 de clopote. Acesta este acționat de la distanță de o orgă care are în memorie 40 de melodii cu caracter religios și simfonic.
Clădirile din Piața Centrală au personalitate, însă una dintre ele m-a fermecat. Casa Marton Lendvay și al ei menestrel visător spune povestea copilăriei unui actor considerat "părintele teatrului modern din Ungaria".
Turnul Bisericii Reformate veghează piața liniștită, un chip clasic cu pălărie roșie...
Bastionul Măcelarilor se spune că a fost și martorul tăcut al uciderii haiducului Pintea Viteazul. Reprezintă unul dintre șapte turnuri care consolidau centura zidului cetății.
Cu imaginea unui orășel cochet am pornit spre Ocna Șugatag, localitate în care am găsit căsuța bătrânească din lemn în care urma să înnoptăm.
Am urmat traseul Baia Mare - Cavnic - Ocna Șugatag, de la Cavnic locurile s-au schimbat... abia acest drum l-am simțit a fi Poartă spre Maramureș, spații parcă neîmblânzite, păduri, munți, cabane cochete din lemn, aer ușor... În zonă fusese o furtună cumplită iar copacii erau pe alocuri smulși din rădăcină sau frânți de la mijloc...
Am oprit pentru câteva minute în Ocna Șugatag pentru a lua legătura cu gazda noastră căreia i-am cerut câteva informații despre locurile de luat masa, am văzut căsuța noastră de o noapte și am plecat spre Bârsana. Despre căsuța bunicilor voi scrie într-un articol separat.
✅Am ajuns la Bârsana în ceas de seară, căci drumul și cele câteva opriri absolut necesare ne-au determinat să facem acest popas pe la ora 19,30. Nu aș putea spune când e mai bine să vizitați acest colț de rai, unii v-ar sfătui să mergeți dimineața, când este slujbă, dar noi l-am găsit seara, la finalul ceremoniei religioase.
În călătoriile noastre nu am căutat niciodată lăcașele de cult, nu au fost pe lista noastră de priorități. Aș da oricând un loc împovărat de pașii prea mulți și prea grei ai turiștilor dornici de bifarea unor obiective pe o plimbare într-un cătun uitat de lume. Nu știu de ce am vrut să ajung la Bârsana, poate că povestea căsuțelor din lemn și piatră m-a atras, poate că ceva magic s-a întâmplat.
Sunt din fire o ființă expansivă, îmi exprim bucuria și fericirea prin toți porii... e ca și cum aș fi invadată de un copil de nestăvilit... Mi s-a întâmplat să fiu cucerită de un locșor în multe feluri, dar să rămân închisă într-o stare de liniște desăvârșită, nu. Am pășit în spațiul acesta sacru împodobită de fericire ca de o aură.
"Dincolo de coline și de păduri, există o altă geografie - mai profundă - aceea a sentimentelor. " Arhitectul Dorel Cordoș a lucrat la restaurarea Palatului Cotroceni și a Mănăstirii Sâmbăta de Sus, a studiat toate detaliile caselor vechi, semnificația detaliilor precreștine păstrate de țărani pe porți - rozetele care înfățișează soarele și cerul, linia șarpelui și colții de lup ce protejează gospodăria - și a proiectat Mănăstirea Bârsana și Mănăstirea Săpânța-Peri, cea mai înaltă construcție de lemn din Europa - 74 de metri de la temelie până-n vârful crucii.
Ansamblul arhitectural de la Bârsana cuprinde următoarele obiective: Biserica în stil maramureșean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Praznicul cu trapeza, Muzeul de icoane și carte veche Gavril de Bârsana, Turnul-clopotniță, Poarta maramureșeană, Monumentul funerar, drum de acces, loc pentru aprinderea lumânărilor, troițe, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare și altele.
Am știut de la bun început că îmi va fi imposibil să imortalizez frumusețea acestui colțișor de lume... Fotografiile nu pot reda cântecul greierilor, aburul acela ce se înalță de ai senzația că pământul respiră, aerul plin de miresme delicate, multitudinea de flori ce îmbracă pur și simplu clădirile sau delimitează ca niște străjeri sfioși spațiile verzi...
La Bârsana am descoperit tihna, un cuvânt care tace, dar pe tăcerea lui poți să te odihnești, poți să te așezi ca pe o bancă și să descoperi sufletul românesc... (Maramureș -ziua a II-a... Cimitirul vesel de la Săpânța)
Comentarii
Trimiteți un comentariu